SANDPLAY – TERAPIA PRIN JOCUL IN NISIP

Motto:
,,Manifestarea Sinelui, acest model al totalității, este cel mai
important moment din dezvoltarea personalității. Munca terapeutică a dovedit că o dezvoltare sănătoasă a Eului poate avea loc numai în urma succesului în manifestarea Sinelui. Sinele se poate manifesta ca un simbol în cadrul unui vis sau ca un tablou în cutia cu nisip”.
(D.M.Kalff, 2012)

Giulia Negură

Nisipul … este un purtător al istoriei. Un singur grăunte de nisip a traversat milioane de ani și milioane de km până ce noi îl vedem și simțim într-un fel și într-un loc, acum … . Geologia ne spune că un grăunte de nisip e produs prin forțele de la suprafața pământului, care erodează piatra și de forțele din interiorul pământului, cele care deformează scoarța. Omul traversează aceleași experiențe, el este modelat de forțe exterioare (familia de origine, mediul social, evenimentele din viața sa etc.), în timp ce forța de deformare din interior a pământului ne vorbește metaforic despre suferințe intrapsihice pe care mulți pacienți le aduc în cabinet. Prin similitudine, nisipul este un produs al istoriei … și omul, de asemenea … Din această perspectivă jocul în nisip are efect terapeutic deoarece procesarea tulburărilor înrădăcinate emoțional și senzorial sunt cel mai bine asistate de utilizarea nisipului. Nisipul este acela care creează calea. În nisip pot fi exprimate marile trăiri pentru că acesta poate fi tasat, lovit, amestecat, modelat, udat, uscat, împrăștiat. Iar pe această bază concretă pot fi așezate simbolurile. Nisipul este mai mult decât un mediu terapeutic. El este un mod de a exprima miezul a ceea ce suntem.

Descoperirea ,,jocului în nisip” (sandplay) ca metodă de psihoterapie şi de dezvoltare personală îi este atribuită Dorei Kalff, terapeut jungian, între anii 1950-1960, în Elveţia. Destinată iniţial copiilor, metoda a fost apoi folosită cu succes şi în psihoterapia adulţilor.
Jocul cu nisip s-a născut atunci când Dora Kalff a observat și notat că o serie de imagini succesive elaborate de către copii în cutia cu nisip arată un „proces de individuare” descris de C.G. Jung. Procesul de individuare pe care psihologia analitică se străduieşte să îl pună în mişcare în cadrul procesului de terapie este procesul prin care pacientul devine conştient de integralitatea umană. Structura integralităţii începe încă de la naştere și este aspectul fundamental al fiinţei umane, denumită de către Jung, Sine. Jung atribuie Sinelui o tendinţă vindecătoare şi reglatoare pe care travaliul analitic ţinteşte s-o dezvăluie. Prin intermediul figurinelor și aranjamentului nisipului din aria delimitată de cutia de sandplay, pacientului i se oferă posibilitatea să alcătuiască o lume corespondentă propriei stări interioare. În această modalitate, prin intermediul jocului liber, creativ, procesele inconştiente sunt făcute vizibile într-o formă tridimensională şi într-o lume imaginară comparabilă cu experienţa onirică. Printr-o serie de imagini ce iau formă în acest mod, procesul de individuare descris de C.G. Jung este stimulat şi realizat. Astfel, experienţa vindecătoare este consecinţa directă a implicării pacientului în dinamica imaginii interioare şi a activităţii de a-i da o expresie plastică. Metoda este una non-directivă și non-verbală deoarece experiența a arătat că o discuţie sau o interpretare extinsă a activităţii din jocul în nisip poate inhiba capacitatea pacientului de a rămâne deschis faţă de ceva ce încă necesită o exprimare spontană, la un nivel preverbal. Pentru procesul vindecării şi autopercepţiei este de o importanţă decisivă stabilirea contactului cu dimensiunile inconștiente interioare. Din acest motiv, în travaliul terapeutic este necesar ca o discuţie şi o realizare conştientă a conţinuturilor la nivel verbal să fie amânate până când procesul experienţei sandplay este în mare măsură încheiat şi a fost experimentat ca un proces „trăit” interior. Elementul primar al acestei forme de terapie devine formarea şi experimentarea imaginilor din nisip şi a soluţiilor rezultate din conflictele interioare. De asemenea, această experienţă poate fi privită ca o formă de realizare conştientă a conţinuturilor inconştiente, nu la un nivel verbal, ci prin formarea şi experimentarea acestor conţinuturi.
,,Realizarea imaginilor în nisip este o regresie intenţionată spre nivelul psihic matriarhal, preconştient şi preverbal … . Aici regăsim nivelul personalităţii unde rănile maternajului inadecvat pot fi alinate şi vindecate, nu prin cuvânt şi gândire, ci prin regresie la copilăria mică” (Weinrib, 2005).

Cum se poate utiliza metoda
Aşa cum însuși numele sugerează, sandplay, metoda constă în implicarea pacientului în jocul cu nisip. Pentru aceasta sunt necesare două cutii de lemn cu dimensiunile de aproximativ 50 x 70 x 7 cm, cu interiorul vopsit în albastru deschis. Mărimea cutiei corespunde exact cu ceea ce ochiul poate cuprinde. Una dintre cutii se umple cu nisip uscat iar cealaltă cu nisip umed. Pacienții au de asemenea la dispoziţie un număr de figurine/miniaturi cu care pot alcătui o reprezentare imagistică a lumii lor interioare. Sarcina pe care terapeutul o indică pacientului este: ,Poți construi o imagine, cum vrei tu, alegând doar acele figurine care îți plac cel mai mult, acelea cu care ți-ar plăcea să te joci cel mai mult”. Pentru aceasta, dintre numeroasele obiecte pacientul le alege pe acelea care în mod particular îl atrag și au sens pentru el. Fără a fi conștient de libertatea pe care o are, dar și de limitele exercitate de dimensiunile cutiei cu nisip, pacientul experimentează un spațiu liber dar, în același timp, protejat.
Figurinele dintre care pacienții pot alege trebuie să fie o colecţie cât mai completă de obiecte care există în lume, care au existat vreodată sau care pot exista. Astfel, colecția ar trebui să includă:
1. Animale: sălbatice (lei, tigri, pantere, zebre, urși, rinoceri, elefanți; de pădure (căprioare, șoareci, coioți, mistreți, sconcși; preistorice (dinozauri, mamuți); fantastice (dragoni, unicorni); de fermă (vaci, găini, oi, cai, porci, capre)
2. Păsări: rațe (de aer, de uscat, de apă), bufnițe, porumbei, lebede, păsări în zbor, vulturi, păsări cu cuiburi, păuni
3. Insecte: fluturi, păianjeni, furnici, gândaci, omizi
4. Creaturi marine: pești, rechini, delfini, caracatițe, balene
5. Creaturi jumătate-om-jumătate-animal: centauri, sirene, satâri
6. Reptile și creature amfibiene: broaște, crocodile, șerpi, șopârle, broaște țestoase
7. Monștri: mari și mici, cu două capete
8. Mâncare: ouă, prăjituri, băuturi alcoolice și alimente hrănitoare
9. Figuri fantastice: vrăjitoare și vrăjitori, prinți și prințese, regi și regine, magicieni, personaje din desene animate și din povești
10. Plante: copaci (foiose și perene, cu frunze și fără frunze), flori, alge marine, cactuși (este bine să existe un copac special care să simbolizeze ,,Copacul vieții”)
11. Pietre, scoici și fosile (oase)
12. Munți, peșteri și vulcani
13. Clădiri: castele, case, igluuri, poduri
14. Bariere: ecrane, garduri și semne
15. Vehicule: mașini, mașini de poliție, vehicule de urgență și de salvare (ambulanțe), tractoare, surse de combustibil
16. Oameni: familii (multiculturale, tineri, adulți, adolescenți, copii, bebeluși)
17. Figuri care acționează, sfinți, șamani, schelete, oameni din trecut
18. Figuri care se bat: soldați, cavaleri, cowboy și indieni, extratereștri
19. Obiecte spirituale: zei, obiecte strălucitoare, lumânări, mandale, oglinzi, figuri din diferite religii
20. Diverse: marmură, bijuterii, stele, fulgi de zăpadă, pânză, pene, lut, os, orice
21. Elementele de pământ, aer, foc și apă, din realitate, cât și simbolice, exemple: pământ (peșteri, buldozere, lopeți, mine, copaci); apă (lacuri și râuri din ceramică, țesături albastre, bărci, scafandri, obiecte din viața marină, scoici); foc (șeminee, sobe, material roșu, lumânări, pompieri); aer (mori de vânt, vele, păsări în zbor, pene etc.)

Un aspect foarte important este ca toate obiectele din colecția de figurine să fie aranjate pe rafturi, în ordine, pe categoriile exemplificate mai sus. Altfel, dezordinea sau expunerea obiectelor în locuri neadecvate are ca impact dezorientarea pacienților, fie copii sau adulți. Pentru a facilita crearea imaginii în nisip, terapeutul este bine să pună la dispoziția pacientului diferite elemente ajutătoare, precum: un recipient cu apă (pentru a umezi nisipul), lipici, tac, folie de plastic, plastilină etc., toate acestea fiind menite să ajute pacienții să-și confecționeze propriile figurine de care au nevoie. Însăși crearea unor elemente proprii pacientului este, de multe ori, o parte foarte importantă a procesului terapeutic, prin aspectul ei vindecător.

Repere interpretative ale metodei
Imaginile de sandplay se realizează în serie, câte una sau chiar două în timpul ședințelor de terapie și alături de alte metode terapeutice pe care le alege pacientul sau terapeutul, constituindu-se într-un proces terapeutic complex. Pacientul face diverse lumi în lădiță, câteodată are de spus o poveste în legătură cu ceea ce a făcut în lădiță, altădată pur și simplu tace, iar la sfârșit spune doar ,,Eu am terminat”.
La începutul unei terapii, imaginile de sandplay sunt mai simple şi relativ mai uşor de decodificat, fiind legate de aspecte ce ţin de viaţa concretă, pragmatică. În prima ședință, odată cu terminarea primei lădițe, numite ,,TRAY”, terapeutul stabilește conflictele și resursele pacientului. În cele mai multe cazuri, povestea se continuă în lădița următoare, se rezolvă conflictul sau aflăm despre un element nou. În următoarele ședințe, cu ajutorul imaginilor din lădiță și a simbolurilor, terapeutul observă ce rămâne la fel sau ce se schimbă.
Pe parcursul terapiei, imaginile conţin simboluri tot mai complexe, legate de problemele de profunzime ale persoanei. Terapeutul observă atent şi discret elaborarea fiecărei scene de sandplay şi este receptiv la emoţiile ce pot apărea în timpul lucrului cu nisipul. Pentru înţelegerea şi decodificarea simbolurilor din scenele de sandplay este importantă şi povestea pe care cel ce le-a realizat o dezvăluie. Scenele finale din lădiţa cu nisip sunt fotografiate şi păstrate de către terapeut şi reprezintă mărturii preţioase ce îi permit acestuia să analizeze procesul terapeutic în timp şi să înţeleagă şi direcţia în care se îndreaptă persoana aflată în terapie. O imagine de sandplay poate conţine o problemă de viaţă a persoanei ce a realizat-o, dar şi o soluţionare simbolică a acesteia, prin activarea forţelor autovindecătoare ale psihicului.
Extrem de interesant este faptul că transformările care apar în lădița de nisip de la o ședință de terapie la alta sunt însoțite de transformări care se produc și se vor manifesta și în viața reală a persoanei. În acest sens, tehnica sandplay poate fi folosită atât ca înțelegere și diagnosticare a stării prezente, cât și ca indicator prognostic, anticipativ al evoluției psihologice.

Concluzie
Prin jocul cu nisip, pacientul poate fi pe deplin el însuşi şi îşi poate exprima personalitatea în totalitate. Mulţi dintre pacienții care vin la terapie, cel mai adesea copii, suferă de lipsa siguranţei interioare şi nu au un sentiment de apartenenţă. Spaţiul disponibil al cutiei de nisip, alături de prezenţa discretă şi non-intruzivă a terapeutului creează pentru pacient acel spaţiu liber şi totodată protejat care îi permite acestuia să se simtă în siguranţă, să îşi depăşească blocajele emoţionale şi să se dezvolte sănătos. Astfel, terapia sandplay este o metodă valoroasă şi eficientă, ea trezind la viaţă şi sprijinind forţele autovindecătoare ale persoanelor care se află în terapie pentru diverse probleme de viaţă. Prin magia lor, jocul este limbajul, miniaturile sunt cuvintele, iar cutia cu nisip este locul exprimării emoţionale.

Bibliografie
Amatruda, K. (2008), Guidelines for setting up the sandtray, http://www.psychceu.com/sandplay.html
Kalff, D. M. (2012), Sandplay – O abordare psihoterapeutică a sufletului, Editura LAPIS, București.
Sandplay România (2010), Terapia prin jocul cu nisip, http://sandplayromania.blogspot.ro/.
Weinrib, E. (2005), Introduction to sandplay and creativity, Journal of Sandplay

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s