COMPORTAMENTUL DE CONSUM

Adina Botoroga

De curând, am ascultat o reclamă la televizor despre iaurtul destinat copilului interior și m-am blocat. Nu cred că Eric Berne și-a imaginat că analiza tranzacțională va fi folosită la reclamele pentru iaurt. Adevărul este că-mi vine greu să accept banalizarea unei forme de terapii într-un mod mai mult decât manipulativ. Atât de mult contează consumul? Suntem atât de dependenți de a consuma încât întrebări de genul ce? când? unde? de ce? nu-și mai găsesc locul?! Ce s-a schimbat în arhitectura creierului nostru față de acum câteva decenii? Existența umană gravitează în jurul verbului a avea în detrimentul verbului a fi. Dintotdeauna cele două verbe au fost în competiție, verbul a fi dezvoltându-ne ființial, pe verticală, iar verbul a avea pe orizontală, cu efect de undă la nivelul maselor. Ecleziastul spune că e timp pentru toate: pentru a crește, pentru a avea, pentru a fi și pentru a muri. Cât timp am alocat pentru a avea și cât timp pentru a fi? Cât de mult ne creștem copiii în spiritul lui a fi versus a avea?!
A fi văzut, a fi recunoscut, a fi validat, a fi iubit sunt nevoi existențiale umane care par, în ultima vreme cel puțin, a se ascunde în spatele nevoii de a cumpăra, a achiziționa , a avea sau a poseda.
Nesiguranța, teama, stima de sine scăzută sunt tot atâtea motive care se ascund în spatele verbului a avea. Nevoia de ascendent asupra celorlalți (manifestat prin epatare, vanitate, putere de intimidare, atitudine egocentristă) este în relație invers proporțională cu nivelul de cultură și de inteligență emoțională al celui care consumă și posedă fără raționalitatea gestului.
Rolul nostru, al psihoterapeuților, este de a ne ajuta clienții să descopere proporția optimă a celor două verbe care le marchează clipă de clipă existența. A fi și a avea nu sunt doar în permanentă competiție, ci și într-o relație de interdependență. A avea în sens strict material (a avea bunuri de toate tipurile, a avea putere, poziție, etc.) coboară pe a fi, în schimb a avea studii, cunoaștere, educație, compasiune, cultură sau spirit civic îl înalță pe a fi. Starea de echilibru este vindecătoare. Din anamneza clienților putem afla, mai mult sau mai puțin întâmplător, că au comportamente de consum. Comportamentul de consum este creat de utilizarea în exces a verbului a avea, a avea mai mult decât este necesar, mai mult decât rațional. Comportamentul de consum este studiat ca și materie de curs în facultățile de marketing, în școlile de publicitate, în școlile mass-media. În contrapondere, psihoterapeuților le revine sarcina de a trata comportamentul de consum deoarece acesta stă la baza multor tulburări și afecțiuni. Cele mai frecvente sunt adicția și depresia. Indiferent de tipul de adicție (de alcool, jocuri de noroc, droguri, medicamente, pornografie, calculator sau televizor) cauza rămâne aceeași: consumul pentru a obține plăcere și relaxare. La nivel neurobiologic sunt activate două mecanisme: primul de activare a circuitelor cerebrale la nivelul amigdalei și scurtcircuitarea cortexului prefrontal, iar al doilea presupune descărcarea de neuromediatori de tip endorfinic. În timp trebuie crescut nivul consumului pentru a atinge pragul necesar descărcării de dopamină, în acest fel explicându-se de ce mulți consumatori rămân nemulțumiți la aceeași cantitate de drog consumată anterior (drog însemnând, în sens larg, acel produs care determină plăcere și dependență).
Televizorul și calculatorul sunt importanți vectori de manipulare, implantând în subconștientul mulțimilor comportamente consumatoriste, având efect magic asupra minții umane . Încărcarea cu emoție pozitivă sau negativă a mesajelor transmise prin televizor dau putere comportamentului de consum, inhibând rațiunea. Este demonstrat prin studii EEG și RMNf că starea de vizionare este de tip alfa, specifică stării de hipnoză, în care gradul de sugestibilitate este crescut, iar informația, nemafiind prelucrată de către neocortex, merge direct in hipocampus, ajungand prin urmare în subconștient. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care din ce în ce mai mulți clienți dobândesc un comportament de consum indus mediatic.
Erich Fromm este de părere că fenomenul de tip consumatorist este un fenomen de masă, oamenii fiind în stare de semitrezire, iar eliberarea de presiunea stilului socio-economic se poate face prin conștientizarea și dezvoltarea de sine. Întrebarea pe care ar trebui să și-o pună clientul este cine sunt eu ? Cine sunt eu fără avere, profesie, rol social, posesiuni, prieteni?
Psihoterapeutul își poate ajuta clientul să-și reconfigureze existența întru a fi și mai puțin întru a avea.
Erich Fromm afirmă că pașii necesari spre a trăi întru a fi sunt:

1. conștientizarea
2. concentrarea
3. meditația sau rugăciunea
4. autoanaliza

Conștientizarea începe cu conștientizarea corpului, a respirației, a sentimentelor și emoțiilor, până la conștientizarea refularilor, a conflictelor interne și constatărilor revelatoare. Cel mai important pas în arta de a fi este acela de a ajunge la sporirea și îmbunătățirea capacității de conștientizare, precum și la o capacitate de gândire critică și mereu curioasă. (Erich Fromm-“Arta de a fi”).
Capacitatea de concentrare este în scădere în era actuală, iar televiziunea este cea care influențează oamenii să se concentreze din ce în ce mai puțin. Contrar a ceea ce se crede, lipsa de concentrare obosește, în timp ce concentrarea te trezește și te face să te simți viu. Tehnica concentrării constă în nemișcare într-o poziție confortabilă și, timp de 10-15 minute, în fiecare dimineață și seară, vreme de câteva luni, se privește cu atenție un obiect sau o imagine. În timp va scădea frecvența gândurilor perturbatoare sau a momentelor de somnolență și se va putea practica concentrarea asupra gândurilor și sentimentelor personale.
După ce se dobândește tehnica concentrării, se poate trece la meditație. Meditația are ca scop conștientizarea maximă a corpului, minții și spiritului.
Autoanaliza este practicată în cabinetul psihoterapeutului într-o poziție comodă, dar nemișcată, după o prealabilă relaxare urmată de concentrarea pe propria persoană. Psihoterapeutul poate alege mai multe variante: analiza gândurilor negative, asocierea liberă, abordarea autobiografică, analiza gândurilor centrate pe obiectivele vieții. In urma autoanalizei se poate afla scenariul de viata secret care domina comportamentul de consum. Condusă cu profesionalism, autoanaliza oferă claritate, ajută la conștientizarea sinelui și la dezvoltarea lui.
Confortul din ce în ce mai crescut și mărirea semnificativă a duratei de viață trebuie asociate cu o responsabilizare socială de alt ordin, aceea dictată de obligația persoanei de a se îmbogăți întru spirit. Omul primitiv gravita în jurul lui a avea pentru traiul de fiecare zi. Cât de mult ne-am schimbat după mii de ani de existența? Cât de pregătiți sunt oamenii de astăzi să accepte verbul a fi ca prioritar în propria devenire? Sunt întrebări la care unii psihoterapeuți pot să răspundă și acest fapt constituie un pas, printre altii, în vederea unei reașezări a comportamentului de consum.

Bibliografia:
1. Erich Fromm “Arta de a fi” ,Ed. Trei, 2013
2. Virgiliu Gheorghe “Efectele televiziunii asupra mintii umane” Ed.Prodromos, 2008

Reclame

Un gând despre „COMPORTAMENTUL DE CONSUM”

  1. Excelent articol. Ar trebui sa-l citeasca toata lumea, mai ales tineretul dependent de calculator, tableta sau smartfoun.As face referire la titlul unui alt articol excelent din revista 22: „Fat-Frumos cu tableta in mana nascut”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s