PUTERE SI CODEPENDENTA IN CUPLU

Daniela Serban

Există putere în toate relațiile. Să ai putere înseamnă să ai un sentiment de control, pentru a face alegeri și capacitatea de a influența mediul. Este un instinct natural și sănătos, acela de a ne exercita puterea pentru împlinirea dorințelor și nevoilor noastre.
Când ne simțim puternici, putem gestiona emoțiile, știm că noi contăm și că putem influența rezultatele acțiunilor noastre. Trăim un sentiment de eficacitate în viețile noastre, considerându-ne meritele mai degrabă decât să credem că lucrurile bune din viața noastră sunt efectul intervenției celorlalți sau al circumstanțelor. În loc de a reacționa, putem acționa.
La polul opus vorbim despre persoanele care se pot simți neputincioase și victime ale forțelor exterioare. Persoanele care simt că destinul nu e în mâinile lor. Unii cedează voluntar puterea altora. Se simt inconfortabil cu exercitarea propriei puteri și cred că îi vor înstrăina pe ceilalți dacă ar face-o.În schimb, reacționează puternic la nevoile celorlalți, amânându-și sau negându-și dorințele și nevoile proprii și au probleme în luarea deciziilor și inițierea acțiunii independente. Când pur și simplu formulează o cerere sau o nemulțumire, se simt niște persoane rele sau ca și cum ar fi ridicat în mod nepotrivit vocea. Se întâmplă în cazul persoanelor codependente și provine din:
– obișnuința de a pune accent pe nevoile celorlalți
– rușine și stimă de sine scăzută – Nu mă simt vrednic
– dependență și lipsă de autonomie – nevoia excesivă de a avea o relație
– lipsa de asertivitate și respect excesiv pentru deciziile altora
– disconfortul resimțit față de propria putere și credința exercitarea acesteia că dăunează relațiilor
– frica de respingere și abandon
– nevoia de dragoste și aprobare pentru a se simți conținut și fericit
– negare a nevoilor, dorințelor și sentimentelor
– lipsa de auto-responsabilitate (mentalitatea de victimă)

Multe relații au dezechilibre de putere. Dacă ne-am negat propria putere și nu ne exprimăm, pentru oricare dintre motivele de mai sus, e natural pentru altcineva să umple vidul. De multe ori în relațiile codependente, un partener – uneori un dependent, narcisist, sau agresor – mânuiește abil puterea asupra celuilalt. De obicei, partenerul supus încearcă să exercite o influență în moduri indirecte sau pasiv-agresive, cum ar fi retragerea din relație. Lipsa cronică de putere poate duce la depresie și simptome fizice severe.
În relațiile echilibrate, ambii parteneri concură pentru putere în lupte ”în curs de desfășurare”. Acestea gravitează în jurul valorilor pe care cuplul le promovează, de obicei: bani, treburile casei, îngrijirea copilului, petrecerea timpului. Pentru a evita conflictele, unele cupluri separă domeniile, astfel încât fiecare poate exercita controlul în spații diferite. Istoria consemnează că mamele decid ora de culcare a copiilor și tații câștigă și întrețin familia.

Persoanele codependente cresc, în general, în familii în care puterea era exercitată asupra lor într-un model dominant-supunere. Nevoile și sentimentele lor au fost ignorate sau criticate. Atunci când puterea personală și valoarea de sine nu sunt încurajate, ajungem să credem că puterea și dragostea nu pot coexista. Puterea devine un reprezentant al răului. Ne e teamă de puterea noastră și ca să ne simțim în siguranță și iubiți trebuie să învățăm să ne ”potrivim” și să îi mulțumim pe ceilalți. Pentru fete, acest lucru poate fi consolidat în familii în care femeile și fetele sunt privite ca ”second hand” sau nu sunt încurajate să fie autonome, educate sau să se auto-susțină.
Pe de altă parte, unii copii cresc în ideea că cel mai bun mod de a se simți în siguranță și de a-și împlini nevoile este acela de a exercita putere asupra altora. Acest lucru prezintă, de asemenea, probleme, pentru că aduce teamă și resentimente și îl determină pe partener să se retragă sau să dezvolte un comportament pasiv-agresiv.
Cei mai mulți codependenți nu au învățat să fie asertivi sau cum să rezolve o problemă. Sunt în imposibilitatea de a-și recunoaște și de a-și afirma dorințele și nevoile sau de a lua decizii, de multe ori chiar și pentru ei înșiși. Ei renunță la controlul asupra propriului traseu și de multe ori îl transferă altora sau nu acționează deloc.
Controlul este unul dintre simptomele principale ale codependenței. Persoana codependentă devine confuză în relația cu puterea. Deoarece codependenților le lipsește un sentiment de putere în viața lor, încearcă să-i manipuleze pe ceilalți. În loc de a-și asuma responsabilitatea pentru propria fericire, care ar însemna responsabilizare, codependenții externalizează: mai degrabă decât să participe la împlinirea propriilor nevoi în mod direct, ei încearcă să-și exercite puterea asupra altora și să controleze felul în care ceilalți se simt bine. Un model de gândire al codependenților: ”Am să-l/s-o schimb și apoi voi fi fericit/ă.” Acest comportament se bazează pe convingerea eronată că îi putem schimba pe alții. Dar atunci când nu sunt îndeplinite așteptările noastre, ne simțim și mai neajutorați și neputincioși.
Dragostea și puterea nu sunt incongruente. De fapt, dragostea nu înseamnă renunțarea la sine, ceea ce duce în cele din urmă la resentimente. Dragostea este de fapt exercitarea puterii. A beneficia de puterea noastră presupune a învăța să trăim conștient, să ne asumăm responsabilități pentru noi înșine și să ne asumăm alegerile noastre, să ne construim stima de sine și să formulăm direct nevoile noastre și dorințele. Pe măsură ce învățăm să ne exprimăm sincer și să stabilim limite, spunând Nu, vom crea siguranță și respect reciproc, care să permită partenerului nostru să facă același lucru.
A deveni din ce în ce mai autonom, este de asemenea important, nu numai pentru a construi stima de sine. Autonomia ne asigură că putem supraviețui pe cont propriu. Această cunoaștere ne face mai puțin dependenți de aprobarea altora. Acest lucru permite cuplurilor să fie mai puțin reactive. Partenerii devin capabili să împărtășească sentimente, să audă nevoile celuilalt, să rezolve probleme și să negocieze fără a deveni defensivi sau fără a învinovăți. Împărtășind vulnerabilitățile noastre – sentimentele noastre, dorințele și nevoile – consolidăm de fapt cu adevărat sinele nostru într-un mediu de reciprocitate și încredere. Astfel, afirmându-ne puterea, oferim siguranță și permitem intimității și iubirii să crească.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s