TERAPIA BUNULUI SIMT (I)

Adina Botoroga

Suntem tributari timpului în care trăim. Se spune că un om informat e un om puternic. Întrebarea care se pune este aceea dacă, în contextul unui potop de informații care survin pe toate canalele senzoriale, oamenii au devenit mai puternici? Și dacă da, în ce constă puterea lor? Folosim în limbajul de zi cu zi, în expresii și comunicări verbale, numele tuturor virtuților și calităților morale, așadar folosim din plin și noțiunea de bun simț.
Una din problemele cele mai acute ale timpurilor pe care le trăim este aceea că bunul simț a devenit desuet și puțini mai au puterea să îl păstreze, mare parte din ei ajungând obosiți în cabinetele de psihoterapie. S-au dat zeci de definiții ale bunului simț de către filozofi, filologi, înțelepți, preoți și psihologi de-a lungul și de-a latul mapamondului. Ce pare lipsit de bunul simț pentru unii este obicei pentru alții, funcție de normele socio-culturale. Și totuși există un numitor comun, ontologic în ființa umană. Bunul simț este o calitate descrisă ca fiind simplă, modestă , care nu stă la umbra minților sclipitoare. Este o virtute comună și care, paradoxal, pare că se întâlnește din ce în ce mai rar. După părerea filozofului Tashi Blanchard, bunul simț este un rezultat al sintezei mai multor calități cum ar fi rațiunea, moderația, consecvența și înțelepciunea și reprezintă ochiul atent asupra sinelui.
În cultura noastră tradițională se spune că dacă nu te naști cu bun simț îl înveți în primii șapte ani de viață. Acest bun simț, câștigat în copilărie și înnobilat în anii de după prima tinerețe, îl însoțește pe om pe parcursul existenței umane și pare a fi intrat în categoria automatismelor. Reacționăm rapid într-un anume fel din bun simț fără să analizăm profund situația. Și totuși bunul simț nu înseamnă rezultatul unei activități cerebrale stimulate de o percepție, ci presupune rațiune, analiză și, uneori, judecată. Dinamica rapidă a vieții de fiecare zi face că oamenii să cadă pradă impulsurilor fără să-și mai activeze neocortexul prefrontal și ca atare bunul simț. A evalua corect valoarea lucrurilor, a vedea și auzi corect situațiile, a realiza un echilibru între dorințe și consecințele lor înseamnă în fapt a avea bun simț. Societățile bazate excesiv pe consum vor încerca să reducă la tăcere bunul simț și să încurajeze comportamentele de tip consumatorist sau sentimentalist, prin exacerbarea fără justificare și fără suport psihologic a egoului. Procesesele mentale ce implică analiza, evaluarea circumstanțelor, calcularea probabilităților care se regăsesc în bunul simț sunt descurajate pentru că nu se mulează pe tiparul neurobiologic al consumismului. Mințile tinerilor, structurate de jocurile pe calculator în rețele neuronale aferente atenției selective și răspunsului rapid la stimul, bypasează reflecția, analiza și atenția contemplativă, care reprezintă pilonii de rezistență ai bunului simț. Modelul clasic al focalizării atenției împarte atenția în trei feluri: orientarea, atenția selectivă și conștiința deschisă (asociativă). Exersând toate cele trei tipuri de atenție se pot găsi soluțiile care să cuprindă bunul simț. Ratarea bunului simț poate fi conștientizată sau doar percepută la nivel somatic. Persoanele dotate cu o capacitate crescută de a empatiza sunt mai atente la ceilalți, dând astfel dovadă de mai mult bun simț.
Studiile de neuroștiință arată că circuitele cerebrale activate în atenție se întrepătrund cu cele activate în empatie: cortexul cingular anterior, corpul amigdaloid și insula anterioară. Hipocampul anterior ce se sprijină pe nucleul amigdaloid are rol cheie în context social, iar împreună cu regiunea prefrontală limitează impulsurile inadecvate. Studiile imagistice arată că neuronii activați predominant sunt neuronii în oglindă (specifici empatiei) și neuronii Economo (implicaţi în transmiterea rapidă a informaţiilor comportamentale relevante asociate cu interacţiunile sociale). Bunul simț înseamnă mai mult decât empatie, presupune analiză și raționament și are un scop bine definit. Alexandru Paleologu, în “Paradoxul bunului simț”, e de părere că bunul simț diferă de simțul comun chiar dacă au un traseu parțial împreună, arătând că “bunul simț e darul de a discerne, de a-și reprezenta, de a imagina adevărul, de a îndrăzni. Există inteligență fără bun simț, dar bun simț fără inteligență, nu”. Cu siguranță inteligența la care se referea autorul nu era cea academică măsurată prin IQ, ci mai degrabă cea care reunește în mod fericit inteligență emoțională, autocunoaștere, autocontrol și înțelepciune. Asocierea greșită a bunului simț cu mediocritatea este un loc comun al erorilor de evaluare din ziua de astăzi. Oamenii evită bunul simț din aceeași conduită cu care evită și alte valori ființiale: teama de efort personal, de responsabilitate, de implicare activă.
Bunul simț presupune analiză și discernământ și este lucrat în modestie și discreție, coordonate față de care omul recent are o atitudine reticentă, dacă nu chiar ostilă. Este adevărat că virtuțile creștine, cele care au asigurat fundamentul moralei europene de-a lungul timpului, sunt în derivă din cauza desacralizării accentuate a societății în care trăim. Atacul concentrat și sistematic asupra bunului simț nu este un fenomen singular, ci se include în valul uriaș prin care susținătorii postmodernismului fără frontiere vor să schimbe din temelii principii, valori, tradiții și moșteniri culturale. Consider că este și sarcina terapeutului din ziua de astăzi să reafirme validitatea acestui reper fundamental al ființei umane care este bunul simț.

Bibliografie:

1. Alexandru Paleologu –„Bunul simț ca paradox”, Ed. Polirom, 2011
2. Daniel Goleman – „Focus”, Ed. Curtea veche, 2014
3. Tashi Blanchard – „12 Lecții despre bunul simț”, CD Audio, Audiosfera

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s