VIATA CA UN ECOU

Un băiat împreună cu tatăl său au plecat într-o drumeţie pe munte. Dintr-odată copilul a alunecat, a căzut şi s-a lovit. A început să ţipe “Aaauuuuuu!”. Spre surprinderea lui auzi vocea sa răsunând undeva în munte “Aaauuuuuu!”.
Curios a strigat:
– Cine eşti tu?
Dar şi de data această răspunsul i-a venit imediat. “Cine eşti tu?”. Supărat, a strigat:
– Laşule!
“Laşule!” a fost ceea ce a auzit apoi din nou.S-a uitat spre tatăl său şi l-a întrebat ce se întâmplă. Tatăl i-a zâmbit şi i-a spus:
– Fii atent puţin…
Apoi a strigat:
– Te admir! Vocea i-a răspuns înapoi : “Te admir!”. Apoi a strigat din nou:
– Eşti un campion!
Vocea i-a răspuns “Eşti un campion!”. Fiul asculta uimit, dar tot nu înţelegea.
– Fiule, oamenii îl numesc ecou, dar este însăşi viaţa. Îţi dă înapoi tot ceea ce faci sau spui.
Viaţa noastră e pur şi simplu o reflecţie a acţiunilor noastre.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s