NEUROPLASTICITATEA CONSUMULUI MEDIATIC

Adina Botoroga

Ultimele descoperiri științifice cu privire la studiul neurostiințelor au fost făcute la Universitatea Virginia din Statele Unite ale Americii, unde s-a demonstrat și vizualizat pentru prima oară prin studii imagistice circulația limfatică meningeală, știut fiind până acum că aceasta se oprește la nivelul cutiei craniene. Importanța acestei descopriri face să devină demonstrabilă legătura certă între activitatea cerebrală și imunitate. Deși în media vizuală această informație a trecut aproape neobservată, ea ne permite nouă, psihoterapeuților, să convingem clienții rezistenți și foarte scrupuloși științific că, pe zi ce trece, știința descoperă și demonstrează ceea ce înțelepții știau de foarte multă vreme. Uneori e nevoie de multiple și consistente dovezi pentru a putea forma acea masă critică care să determine schimbarea. Ce dovezi științifice ar mai trebui aduse oare pentru ca oamenii să înțeleagă nocivitatea televiziunii, a jocurilor video și a calculatoarelor utilizate în alt scop decât cel al cunoașterii?!Abilitatea creierului de a-și reorganiza neuronii pentru a forma noi conexiuni neuronale pe baza învățării și a experienței de viață este umbrită de statica vizualizării televizorului și duce la inhibarea activității emisferei stângi. Anomaliile ce rezultă constau în diminuarea capacităților critice, a creativității, a răspunsului și a reactivității cortexului la stimuli. Studiile făcute de neuroștiințe arată că stimularea preponderentă a emisferei drepte și inhibarea celei stângi în timp îndelungat și continuu duc la diminuarea corpului calos care face legătura între cele două emisfere cerebrale, drept consecință se constată scăderea funcției analitice și a capacității de selecție a mesajelor. Neuroplasticitatea implică modificări induse la nivel anatomic, molecular şi funcţional, iar adaptarea celulelor nervoase la noi funcţii se face atât spontan, cât şi ca rezultat al învăţării şi al experienţei. Având activitate corticală de tip alfa și mai puțin de tip beta, învățarea este deficitară, iar experiența personală se minimalizează. Activitatea de tip alfa permite informației să ajungă direct la nucleul amigdalian prin scurtcircuitarea cortexului prefrontal, în condițiile în care nucleul amigdalian este demonstrat științific ca fiind centrul emoției.
Modalitatea de a ajunge la nucleul amigdalian este cea oferită de arta comunicării cu subconştientul prin transmiterea de mesaje cu o încărcătură emoțională crescută, fără că rațiunea să poată interveni. Conținutul violent, neplăcut, vulgar, agresiv sau grobian al mesajelor furnizate de televizor sau de jocurile pe calculator generează emoții negative puternice trăite ca și când ar fi experiențe personale. Efectele pot fi imediate, cu modificări tensionale, tahicardie, vasoconstricție, sau determină scăderea imunității. S-a demonstrat științific că o emoție puternic negativă trăită timp de un minut produce blocarea sistemului imunitar preț de câteva ore. Suntem ceea ce gândim, iar dacă încetăm să mai gândim devenim doar receptori pentru mesajele induse mediatic. Scăderea atenției, a vigilenței, creșterea pasivității și hipokineziei sunt printre primele schimbări observate la cei care-și petrec ore în șir în fața calculatorului, televizorului sau a rețelelor de socializare. Studiile științifice făcute de neuropsihologi demonstrează că ecranul televizorului sau al calculatorului influențează devoltarea ariilor prefrontale la tineri, știut fiind faptul că acestea se dezvoltă până în jurul vârstei de 21 ani. Efectele constau în dificultăți de organizare, programare și planificare a comportamentului, dificultatea de a controla răspunsul emoțional, disocierea între vorbire și urmărirea gândului.
Dependența de ecran determină plăcere, emoție pozitivă fără efort cognitiv, relaxare rapidă, îndepărtând în acel moment stările de tristețe, reflexiile negative sau obsesiile. La încetarea vizionării apar complicațiile, stările și emoțiile negative revin și se amplifică ducând la agitație, neliniște și creșterea anxietății. Mediul ultratehnologizat pasivizează puterile umane, atrofiind capacitățile native ale omului, ducând la o dependență totală. Cu cât atenția va fi îndreptată într-un exterior virtual, cu atât va scădea capacitatea de întoarcere către sine. „Televiziunea se adresează minții căreia îi pune la dispoziție nu doar informația despre lume, dar și propriile grile de interpretare și judecată a acesteia. Vedem cu ochii televizorului, gândim cu ajutorul lui, ne înțelegem pe noi înșine așa cum ne sugerează acesta că suntem. În acest fel televiziunea ajunge să substituie marea parte a facultăților noastre cognitive și afective.” (Virgiliu Gheorghe „Efectele televiziunii asupra minții umane”)
Lumea dezvoltată economic, ultratehnologizată are morbiditatea cea mai crescută la depresie și la boala Alzheimer. În țara numită Bhutan, aflată la poalele munților Himalaya, unde tehnica nu a invadat agresiv umanitatea, sistemul de educație este total diferit de cel european, încă din școala gimnazială predându-se un obiect denumit Fericirea Națională Brută. În timul orelor se fac patru ședințe de meditație de circa zece minute fiecare. Rezultatele sunt fantastice: nu a fost diagnosticat niciun caz de depresie sau de boală Alzheimer. Deși nivelul lor de trai este scăzut, starea lor de sănătate mentală este crescută.
Pe zi ce trece oamenii din societățile dezvoltate par mai degrabă interesați de concretul imediat, având atenția concentrată preponderent în exteriorul limitrof, uitând să-și privească sinele care devine astfel Marele Necunoscut. Și să nu uităm că oamenii s-au temut dintotdeauna și se tem și astăzi de Necunoscut…
În concluzie, putem afirma că recunoașterea și conștientizarea dependenței de calculator și televizor reprezintă o adevărată provocare atât pentru pacienți, cât și pentru psihoterapeuții acestora.

Bibliografie:
1. Virgiliu Gheorghe „Efectele televiziunii asupra minții umane„, Ed. Prodromos 2008

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s