PRINCIPIUL CULOARULUI IN RELATIA DE CUPLU

Concept original psihoterapeut Daniela Șerban

De la A la B nu e întotdeauna egal cu de la B la A. Culoarul de comunicare care se desfășoară între partenerii de cuplu este semnificat de acțiunile lor, de exprimarea sentimentelor, de exprimarea și de modul în care se împlinesc nevoile fiecăruia dintre ei.
Principiul culoarului în relația de cuplu, pe care vi-l supun atenției și criticii, s-a născut din observațiile făcute în cabinet asupra modelului cerere – ofertă în cuplu. Voi exemplifica doar cu unul dintre cazurile observate.Andrei vine spre Bianca în mod constant cu oferte emoțional-afective, materiale, financiare, de împlinire a oricăror nevoi, chiar și a celor implicite. Culoarul este atât de aglomerat încât Bianca nu întrezărește nici o fâșie pe unde s-ar putea duce ea însăși către Andrei (desenul 1). Bianca rămâne în expectativă. Primește, acceptă. În timp, Bianca rămâne blocată în obișnuința de a primi. ”Mi se cuvine”, ”Merit”. Andrei rămâne blocat în obișnuința de a oferi, dezvoltând cu timpul sentimentul propriei nemulțumiri față de nevoile sale de cuplu, neîmplinite. Este momentul în care e nevoie să lase spațiul liber dinspre Bianca către el, spațiu în care se regăsește limbajul exprimării nevoilor. Reechilibrarea culoarului ca zonă de comunicare se realizează sub supraveghere terapeutică. Andrei limitează ofertele și învață un nou limbaj, Bianca învață noul cod, descoperă și răspunde nevoilor lui Andrei.

                                                                         B

2

                                                                     A

De ce?
Andrei înțelege procesul pe care l-a creat și îl motivează astfel:
”Nu am vrut s-o pierd. Unde mai găsesc eu o femeia ca ea? Vreau și eu o familie.” Avalanșa de oferte pe care a creat-o Andrei s-a născut din dorința de a-și acoperi nevoia de existență în cuplu. A creat niște ”cârlige”. S-a asigurat că în acest mod Bianca va avea ”tot ce își dorește și chiar mai mult”. Problemele au venit tocmai de la acel ”mai mult”. Atât de mult încât Andrei nu se mai zărea din spatele muntelui de cadouri. Neobișnuit să vorbească despre dorințele lui și neobișnuit să ceară, să pretindă, nu înregistra nici măcar refuzuri. Ceea ce îl mulțumea. Prea i se refuzaseră destule în copilărie. Bucuriile pe care i le făcea Biancăi erau și ale lui, singurele la care avea dreptul. Să-i împărtășească bucuria, mulțumirea era răsplata lui. Nu știe care a fost revelația, cert îi era că obosise.
Când i-am redat prin desen ceea ce îmi spusese, l-am întrebat dacă e o metaforă grafică suficient de aproape de înțelesurile pe care el le dădea situației. A fost foarte mulțumit și am continuat să lucrăm astfel împreună și apoi cu Bianca. Pentru Bianca a fost chiar o mai mare descoperire acest desen. A mărturisit că niciodată nu ar fi gândit în acești termeni. Am denumit fiecare secvență și fiecare săgeată, apoi am eliberat culoarul, renunțând pe rând la ofertele ”inutile” ale lui Andrei, cum le-a numit Bianca. Am așezat în echilibru ofertele de la A la B și de la B la A abia după ce Andrei a reușit să exprime în fața Biancăi unele dintre nevoile sale ascunse atâta vreme. Bianca îl redescoperea. Sau pur și simplu, îl vedea pentru prima oară.
Eliberat de sub povara lui ”a face pentru Bianca”, Andrei începe să descopere plăcerea și mulțumirea pe care i-o procură conversațiile în cuplu și reluarea unora dintre activitățile sale preferate pe care le părăsise de multă vreme, din teama că Bianca nu-i va împărtăși pasiunile. Ceea ce de altfel s-a și întâmplat, doar că a fost motivul suficient să petreacă fiecare dintre ei timp pentru ei înșiși.
După aproximativ 12 săptămâni, configurația culoarului era alta (desenul 2). Tendința de aglomerare dinspre A spre B exista încă, dar întreg spațiul arăta mult mai echilibrat. Culoarul se lărgește cu oferte inovatoare. Comunicarea se diversifică. La fiecare întâlnire, desenul suportă modificări și devine fundamentul conversațiilor noastre.

                                                                B

1

                                                                   A

Spre marea mea surpriză, Andrei și Bianca au creat un dans care exprimă metafora noastră grafică. Pentru că au început cursuri de dans, au ales pași de tango. Se strecoară unul pe lângă altul, se opresc la jumătate, se îndepărtează și se apropie.
Obișnuințele se depășesc greu și chiar dacă în spațiul relației terapeutice lucrurile merg bine, Bianca și Andrei au nevoie să transforme instrumentarul câștigat în comportament solid. Testat în practică, fără artificiile pe care le poate crea un terapeut.
Iată și una dintre povestirile metaforă pe care le-am creat pentru același cuplu:

O tânără femeie își făcuse o pasiune din a oferi cadouri. Găsea și crea cele mai neobișnuite obiecte care să se potrivească fiecărei persoane dintre cele cărora le oferea cadourile. Lăsa pachetele dimineața devreme în fața porților, pândea reacțiile fiecăruia, iar bucuria oamenilor era și bucuria ei.
Toți se obișnuiseră să primească daruri de la tânăra femeie. Nu trecea nici o zi fără un obiect nou. După foarte multă vreme, tânăra a simțit că bucuriei sale îi lipsea ceva. Nu înțelegea exact ce, dar într-o dimineață, când stătea undeva departe și privea lumina de pe chipurile celor care primeau cadouri, a înțeles. Și-ar fi dorit ca măcar o dată să simtă și ea la fel ca ei. A trecut pe lângă casele lor și a privit pe ferestre. Oamenii toți erau foarte preocupați să-și despacheteze cadourile. Mult prea preocupați încât să se mai gândească la ea și la nevoile ei.
Atunci când oferi prea mult, gândește-te că ții oamenii ocupați cu despachetatul cadourilor și nu le mai lași timp să-ți ofere și ei ceva.

5 gânduri despre „PRINCIPIUL CULOARULUI IN RELATIA DE CUPLU”

  1. Buna Daniela,
    Mi se pare foarte interesant conceptul propus de tine. Si metafora este elocventa pentru astfel de situatii. Cu permisiunea ta, le voi utiliza si eu in terapiile mele. Multumesc si felicitari!

    1. Iulia, ce alta recunoastere as putea primi? Sunt fericita ca ai gasit metafora mea atat de valoroasa incat s-o adopti. Iti multumesc foarte mult.

    1. Multumesc, Monica! Lucrez mult cu metafora terapeutica si rezultatele sunt uimitoare. Opiniile si aprecierile cititorilor sunt foarte valoroase pentru mine si dau sens cautarilor mele. Multumesc inca o data.

  2. Sunt medic nu psiholog dar mi se pare foarte interesanta abordarea. O voi aplica in viata personala. Multumesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s