CATEVA REFLECTII DESPRE IMAGERIA MENTALA (II)

Dr. Adina Boțoroga

Oamenii de știință cercetează în ultimii ani cum funcționează creierul, mintea, conștientul și inconștientul. Geneticenii analizează structura ADN-ului și modificările posibile ale acestuia pentru a elucida misterul vieții și al tinereții veșnice. Povestea cu tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte a fost parțial demonstrată științific. Poveștile sunt cărămizi zidite în inconștientul personal și colectiv și ajung în conștientul fiecăruia din noi, cu sau fără permisiunea rațiunii. În momente de impas major, alegem să ascultăm povești vindecătoare apelând sau nu la tehnici de vizualizare ghidate de psihoterapeuți. Terapiile psihosomatice, cognitiv comportamentale, programarea neuro- lingvistică, hipnoza eriksoniană și psihoterapia integrativă folosesc frecvent tehnica imageriei mentale dirijate. Primul pas în tehnica imageriei este relaxarea, pasul doi este concentrarea asupra unei singure imagini prin îndepărtarea gândurilor parazite și autocontrolul total al gândurilor. Cu ochii închişi se goleşte mintea de gânduri şi se formulează sugestii pe care le repetă până când subconştientul le acceptă. Urmează contemplarea acestei imagini până se pătrunde în sensul profund al acesteia și ultimul pas este dat de vizualizarea propriu-zisă care apare clar pe ecranul minții cu toate însușirile sale. Rămânem concentraţi pe acestă imagine cateva minute. Tehnica se repetă câteva săptămâni până la formarea noilor sinapse neuronale.
În cartea Ochiul Minții, celebrul medic neurolog Oliver Sacks demonstrează rolul imageriei mentale la cei care au orbit sau prezintă tulburări de vedere. Învățarea tehnicii imageriei mentale de către orbi le îmbunătățește radical calitatea vieții ajutându-i să vizualizeze și să prelucreze vizual pozițiile și mișcările semenilor, topografia oricărui spațiu. Cortexul vizual devine la aceștia hipersensibil la stimuli interni sau semnale din alte zone ale creierului: auditive, tactile, sentimente, emoții. Oare indivizii văzători care sunt buni vizualizatori, care dispun de o puternică imagerie vizuală, își conservă sau chiar își sporesc forța imageriei dacă orbesc? Pe de altă parte, putem afirma că oamenii care sunt vizualizatori precari tind să se îndrepte către orbirea profundă sau către halucinații dacă își pierd vederea? Care este domeniul de variație a imageriei vizuale în cazul văzătorilor?
Wilhelm Wundt a considerat imageria ca o componentă fundamentală a gândirii. Stephen Kosslyn, psiholog și cerecetător în neuroștiințe, a combinat experimente legate de imagerie cu scanări PET și RMNf și a descoperit că imageria mentală activează multe din zonele cortexului vizual răspunzător de percepție. Studiile clinice au confirmat că percepția și imageria au o bază neurală comună în ariile vizuale ale creierului. Cercetătorul Stephen Kosslyn arată că imageria mentală este esențială pentru gândire, pentru planificarea problemelor, proiectare și teoretizare. În cazul celor care-și pierd vederea, degenerarea cortexului vizual este infimă deoarece cortexul vizual continuă să fie o construcție neurală puternică pentru alți stimuli auditivi și olfactivi, vocile și mirosurile putând dezvălui profunzimile oamenilor.
Din 2005 până în 2011 s-au efectuat zeci de teste în Centre de cercetare din America privind scăderea stresului prin concentrare (RSCA). Rezultatele au arătat efectul benefic în cazul pacienților cu cancer la sân, al pacienților cu transplant de organe și al celor cu dureri cronice. Această tehnică de concentrare a atenției, meditației și conștiintei deschise practicată timp de 8 săptămâni este predată în centrele academice medicale din Europa și America. Studiile făcute cu RMNf au arătat schimbarea circuitelor cerebrale după opt săptămâni de practicare a concentrării atenției. Concentrarea atenției reformează vechile obiceiuri ale minții creând noi conexiuni datorită neuroplasticității. S-a demonstrat o mai mare activitate la nivelul cortexului prefrontal stâng față de cel drept, iar aceasta demonstrează reducerea activității la nivelul centrului emoției negative și întărirea centrului emoției pozitive. Practicarea concentrării și medidatiei duce astfel la redirecționarea gândurilor și sentimentelor, la autotransformare și vindecare.

Bibliografie:
1.  Antonio Damasio – În căutarea lui Spinoza, Editura Humanitas, 2010
2. Oliver Sacks – Ochiul Minții, Editura Humanitas 2014
3. Richard J. Davidson – Creierul și inteligența emoțională, Editura Litera, 2013

Reclame

Un gând despre „CATEVA REFLECTII DESPRE IMAGERIA MENTALA (II)”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s