SUNT FURIOASĂ! COPIII AU DREPTUL SĂ FIE FURIOȘI

Claudia Pătărlăgeanu

Ieri fetița mea de numai cinci ani și patru luni, avea un comportament destul de agresiv și batjocoritor cu frățiorul ei mai mic în vârstă de un an și cinci luni. Am luat-o în brațe și am încercat să aflu ce o supără, de ce se poartă urât cu frățiorul ei, pe care-l iubește foarte mult de altfel. Mi-a răspuns foarte clar „mami, sunt furioasă, sunt geloasă pe Robert pentru că eu nu vreau să am un frate. Știu că ți-am cerut un frățior, dar nu-l vreau, vreau să fiu singură.” Discuția noastră a fost foarte lungă, dar concluzia a fost că în acel moment simțea furie față de el, dar nu vrea să scape de el, pentru că-l iubește și nu va mai avea cu cine să se joace dacă nu va mai fi cu ea – „o să plâng după el dacă rămâne în altă parte, dar acum sunt puțin furioasă pe el.”
La acest articol legat de furie mă gândesc de foarte mult timp deoarece este un subiect ce simt că trebuie dezbătut. Pentru a gestiona acest sentiment este necesar să faci apel la abilitățile de comunicare deoarece într-o familie nu numai copilul are momente de mânie ci și unul sau ambii parteneri și atunci este necesar ca măcar unul dintre adulți să-și poată gestiona sentimentele pentru   a-l determina și pe celălalt să învețe să o facă.
Copiii au dreptul, la fel ca adulții să-și manifeste sentimentele negative! Oricât de greu ne-ar fi să acceptăm acest fapt este necesar să o facem deoarece în fiecare din noi există atât sentimente pozitive cât și negative – nu avem cum să negăm sentimentele pe care le avem sau le au copiii noștri. Aș vrea să subliniez acest lucru deoarece sunt foarte mulți adulți care nu le permit copiilor să se manifeste plenar: „nu-i frumos ce faci….”, „fi cuminte, de ce te enervezi”, „ți-am spus să nu mai cânți!…, „cum îți permiți să-mi vorbești așa?” și lista poate continua.
Acest sentiment de furie, mânie apare datorită unor motive întemeiate din punctul de vedere al copilului, dar pe care noi nu le cunoaștem și de multe ori nici nu dorim să o facem deoarece avem pretenția ca el să facă tot ce dorim noi, să stea cuminte, pentru a nu ne deranja, etc.
Un copil poate avea reacții de furie și datorită unei educații deficitare („eu vreau acum….”), dar nu este obligatoriu deoarece aceasta poate apărea și datorită unor nevoi nesatisfăcute pe care adultul de cele mai multe ori nici nu se chinuie să le descopere pentru că este prea obosit, ocupat, stresat de propriile probleme sau pur și simplu nu mai are resursele necesare pentru a afla ce se întâmplă cu propriul copil. De aici, rezultă situații tensionate între părinți și copii pentru că niciunul nu este conectat la celălalt și la nevoile lui.
Dacă adulții nu-și înțeleg și nu-și gestionează mâniile, cum poate un copil să o facă? De unde să învețe, dacă nici părinții lui nu știu să o facă?
Există o vorbă din popor care spune „vorba dulce mult aduce”, ce este adevărată deoarece dacă știi cum să pui problema, să spui ceea ce te deranjează într-un mod civilizat, poți detensiona situația și astfel gestionezi furia ce există între cei doi parteneri sau între părinți și copii. O gestionare defectuasă a furiei va afecta performanțele viitoare ale copilului atât la școală cât și în relațiile interumane.
Comportamentul pasiv-agresiv este în legătură directă cu exprimarea furiei, mâniei, acesta apărând în situația în care un copil sau adult nu este învățat să-și gestioneze aceste sentimente. Spre exemplu, un copil inteligent, cu note foarte bune, la un moment dat începe să vină acasă cu note slabe – situație pe care părinții nu și-o explică deoarece cunosc capacitățile intelectuale ale copilului lor. Scopul acestui tip de comportament este să se împotrivească figurii autoritare indiferent de reacția acesteia, dar acesta este exemplul cel mai bun de gestionare proastă a mâniei deoarece copilul în cauză își face mai rău sieși decât celor vizați.
Toți aceia ce consideră că manifestarea mâniei este ceva greșit, pedepsind copiii pentru acest comportament, nu conștientizează că acest gen de comportament va avea urmări la vârsta adultă deoarece nici copilul nu va știi să-și gestioneze trăirile și va avea de pierdut în relațiile cu ceilalți (vezi eșecurile din timpul perioadei de studiu, neadaptarea la locul de muncă, conflictele conjugale.)
Comportamentul pasiv-agresiv reprezintă o resursă deosebită pentru marea majoritate a problemelor de viață, astfel încât este crucial să știm cum să gestionăm aceste situații care implică manifestarea mâniei copilului sau adolescentului pentru a-l ajuta să se stăpânească deoarece este evident că nu putem face educație fără să luăm în seamă persoana lor.
Mânia se poate manifesta verbal și comportamental și este obligatoriu să le permitem copiilor să se manifeste de preferat verbal deoarece dorim evitarea instalării comportamentului pasiv-agresiv. Cel mai important în acest caz este să menținem „rezervorul de iubire” plin și să ne adresăm copilului în limbajul lui de iubire. Copiii nu se pot apăra în fața mâniei părinților deci, când o revărsați asupra lor lovește în plin iar toată mânia acumulată în timp dacă nu va fi eliberată se va transforma într-un comportament pasiv-agresiv.
Oricât de neplăcut ar fi, este necesar să le permitem copiilor să-și exteriorizeze verbal mânia pentru a-i proteja de alte comportamente distructive nedorite.
În relația cu copilul este foarte important să conștientizăm nevoile lui, să-l acceptăm și să-l respectăm ca persoană, să-i permitem să se manifeste și să ne spună ceea ce simte indiferent de moment. Chiar și atunci când își manifestă mânia, este necesar să-l apreciem pentru faptul că nu a distrus nimic în jurul său sau că nu și-a agresat frățiorul mai mic.
Pentru a învăța copiii cum să-și manifeste, dar și să-și controleze mânia avem nevoie de foarte multă răbdare și disponibilitate pentru a le permite să se manifeste plenar iar apoi să lucrăm cu ceea ce ne-au oferit – furiile lor. Într-o situație de acest fel nu trebuie să pierdem momentul cheie pe care putem construi – adică, după ce am ascultat tot ce a avut de spus și s-a mai liniștit, luăm copilul și discutăm despre ceea ce a spus, fără a-l condamna și a-l pedepsi tocmai pentru a nu-i înfrâna manifestările ulterioare. Ceea ce putem face este să-i explicăm că nu apreciem ieșirea lui deoarece ne-a rănit sau ne-a deranjat, dar este foarte important pentru noi că ne-a spus ce-l deranjează și dorim ca pe viitor să ne spună tot ce are de spus, dar să încerce să găsească o modalitate mai pașnică de a se manifesta.
Totodată îl putem aprecia pentru că nu a distrus nimic prin casă sau că nu s-a răzbunat pe fratele sau sora mai mică, acest comportament este un plus deoarece s-a oprit la manifestarea verbală a furiei.
Dezaprobarea manifestărilor, dar totuși acceptarea lor ca făcând parte din comportamentul copiilor noștri este un pas înainte pentru învățarea gestionării mâniei. Din proprie experiență pot spune că este necesară foarte multă muncă nu atât cu copilul cât și cu partenerul sau alte persoane din jur care nu acceptă acest tip de comportament, dar oricât de greu ar fi, merită și o spun cu tot sufletul, pentru că numai permițându-i să se manifeste copilul va avea curajul să spună ceea ce gândește, ceea ce-l deranjează și este esențial pentru el și pentru adultul ce va deveni. .
Iubirea necondiționată, este ingredientul esențial ce ne va ghida în educarea și formarea copilului care este un proces de durată și suficient de dificil, dar ne permite să-l tratăm cu respect, considerație, ca pe o persoană cu nevoi și nu ca pe o jucărie care trebuie să execute doar comenzi.
Acceptându-l cu tot ceea ce vine, dar știind să-l cizelăm vom putea crește adulți sănătoși, întregi. În timp ce scriam aceste rânduri am vizualizat copilul ca fiind un frumos diamant care are nevoie să fie șlefuit pentru a deveni minunat – m-am ferit să spun perfect pentru că perfecțiunea nu există, dar poate deveni un adult minunat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s