UTILIZAREA ANALIZEI TRANZACTIONALE CA INSTRUMENT SI TEHNICA DE LUCRU IN PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA (2)

CHESTIONARUL PENTRU MĂSURAREA „DRIVERELOR”

Giulia Negură

În materialul anterior, referitor la utilizarea AT în cadrul psihoterapiei integrative, am adus în prim plan analiza structurală a personalităţii, din perspectivă tranzacţională, şi anume analiza nivelului de dezvoltare a stărilor Eu-lui în procesul terapeutic. În lucrarea de faţă vom merge un pas mai departe în tainele AT şi vom descoperi încă un alt aspect foarte important pentru înţelegerea scenariilor de viaţă ale pacientului – prescripţiile („driverele”) sau mesajele constrângătoare.

Prescripţiile („driverele”)
Taibi Kahler (1975) a fost primul care a vorbit despre drivere, descoperind că oamenii apelează în mod consistent la seturi distincte de comportamente înainte de a se angaja într-o situaţie de viaţă. Aceste mici secvenţe comportamentale au fost denumite prescripţii („drivere”) sau mesaje constrângătoare. Definite ca programări comportamentale resimţite sub formă de presiune inconştientă de a acţiona într-un anumit fel, aceste tipare explică cum anume oamenii gândesc şi se comportă într-un anume fel, predictibil în măsura în care ajungem să-i cunoaştem. Oricare dintre cele cinci drivere identificate de către autor au avantaje şi dezavantaje deoarece evaluarea eficienţei acestora constă în potrivirea cu situaţia de viaţă în care se manifestă.
Cele cinci tipare cognitiv-comportamentale identificate sunt: Fii perfect!, Fii puternic!, Grăbeşte-te!, Mulţumeşte-i pe ceilalţi!, Încearcă din greu!

Fii perfect!
Cei care sunt devotaţi acestei prescripţii nu lasă nimic la voia întâmplării, caută să facă totul „ca la carte” confundă calitatea cu perfecţiunea, se tem să nu uite ceva, reacşionează exagerat la erori nesemnificative, încearcă să controleze totul, caută să-i „prindă” pe ceilalţi când greşesc, sunt foarte exigenţi cu sine dar şi cu ceilalţi, şi extrem de zgârciţi în a oferi laude sau aprecieri pozitive. Convingerea iraţională care domină acest driver este că oamenii pot face lucruri perfecte.

Fii puternic!
Persoanele care acţionează conform acestui driver îşi impun să aibe aparenţa unui om care nu poate fi înduioşat cu nimic, sau care îşi rezervă sentimentele unor situaţii foarte precise şi rare. Sunt persoane cu tendinţe puternice de a raţionaliza şi critica, puţin sau deloc demonstrative, care mai degrabă poruncesc decât cer, care acordă atenţie mai mult obiectelor decât oamenilor, iar în funcţii de conducere se impun prin intimidare şi vor să pară, evident, nişte duri. Convingerea lor distructivă este că masca de om puternic este mai importantă decât exprimarea sinceră deoarece au deviza clară că nu trebuie să arăţi nimic din ceea ce simţi sau gândeşti.

Grăbeşte-te!
Semnificaţia mesajului constrângător transmis de acest driver este că, decât să mergi liniştit şi împăcat este mai bine să mergi repede sau să pari grăbit. Persoanele care urmează această deviză se agită şi îi antrenează şi pe ceilalţi în acest vârtej, trăiesc într-un climat de surescitare, tensiune şi urgenţă, întârzie pentru a fi obligaţi să alerge, cad pradă unor pasiuni irezistibile, nu suportă frustrările şi întârzierile atunci când îşi doresc ceva, dramatizează situaţiile şi relaţiile. Convingerea lor iraţională este că nu pot face lucrurile bine dacă nu le fac repede.

Mulţumeşte-i pe ceilalţi!
Persoanele care se conduc conform acestei devize sunt sociabile într-un grad aproape maladiv, caută să-i satisfacă pe toţi, chiar dacă îşi neagă astfel propriile nevoi. Pot face lucruri care îi nemulţumesc sau îi enervează doar pentru a nu-i decepţiona pe ceilalţi. Încearcă să fie în relaţii bune cu toată lumea, nu se simt în largul lor în izolare, dacă nu se află în atenţia nimănui, sunt amabile şi gentile, nu ştiu să refuze şi spun „Da” fără discernământ. Din teama de a nu criticate sau respinse sunt în stare să înghită multe, renunţă la propriile plăceri şi îşi asumă responsabilităţi suplimentare numai pentru a fi plăcut şi a fi iubit. Convingerea lor iraţională este că poţi fi iubit numai dacă le faci pe plac celorlalţi.

Încearcă din greu!
Sub influenţa acestei devize, persoanele care se conduc conform acestui driver reuşesc acolo unde alţii nici nu ar îndrăzni măcar să spere. Nu cred în şansă şi nici în stele norocoase. Consideră că eforturile sunt chiar mai importante decât rezultatele. În posturi de conducere, stabilesc obiective rezonabile subalternilor lor, dar sunt severi şi exclud ideea unei vieţi particulare. Convingerea lor eronată este că oricine se străduieşte din toate puterile, reuşeşte în cele din urmă.

Aceste pattern-uri cognitive-comportamentale nu sunt exclusive. Dacă o persoană are ca şi caracteristică un anumit driver, aceasta nu înseamnă că are toate avantajele sau dezavantajele acelui driver. De asemenea, dacă o persoană are una sau două trăsături specifice descrierii unui anumit driver aceasta nu însemnă că are acel driver ca dominant. Deci, faptul că o persoană are un anumit driver dominant nu înseamnă că acesta îi defineşte personalitatea, ci doar determină persoana să acţioneze în conformitate cu tiparul dominant, în anumite momente.

Chestionarul pentru măsurarea driverelor
Chestionarul pentru măsurarea driverelor pe care vi-l propunem este o probă creion-hârtie, conceput de către Michael Reddy (vezi http://www.brefigroup.co.uk) şi preluat în limba română de pe site-ul http://discerne.wordpress.com.
Proba este alcătuită din 12 itemi cu câte 5 variante de răspuns corespunzătoare celor 5 tipuri de drivere.

Administrarea şi cotarea probei
Subiectul primeşte sarcina ca la fiecare set de itemi să aleagă mai întâi descrierea pe care o consideră cea mai adevărată pentru el şi să acorde o notă mare, între 7 şi 10. Apoi trebuie să aleagă descrierea pe care o consideră cea mai puţin adevărată pentru el şi să îi acorde o notă mică, între 0 şi 3. Ulterior trebuie să aranjeze celelalte trei descrieri între valoarea cea mai mare şi cea mai mică, asigurându-se în acelaşi timp că a acordat nota 5 cel puţin unei descrieri din fiecare set de itemi.
În final, fiecare dintre cele cinci drivere va totaliza un scor care reprezintă incidenţa pe care aceste mesaje o au asupra gândirii, emoţiilor şi comportamentului pacientului.

Exemplu:
a.  Îndurarea situaţiilor neplăcute este o valoare de mare preţ.  5
b. Îmi place să observ oamenii făcând ce pot ei mai bine ca să înţeleagă şi să realizeze lucrurile corect.  8
c. Luând în considerare tot efortul pe care îl depun în lucrurile pe care le fac, ar trebui să am mai multe realizări.  6
d.  Mă surpind realizând prea multe lucruri în ultima clipă.  3
e.  Mă adaptez mai mult la dorinţele altor oameni decât ale mele.  1

Repere interpretative ale probei
Scorurile pe care le poate înregistra fiecare dintre cele cinci drivere sunt cuprinse între minim 0 şi maxim 120 (12×10).
Un scor care depăşeşte 80 pentru oricare dintre cele cinci drivere este considerat ridicat şi poate reprezenta un motiv de îngrijorare.
Un scor care depăşeşte 100 poate creea bariere de comunicare în respectiva zonă şi va influenţa major personalitatea persoanei.
Scorurile care depăşesc 100 sau sunt sub 30 sunt extrem de rare şi reprezintă 2% dintre cazurile detectate prin aplicarea acestui chestionar.
Cel mai adesea, primele 2 drivere în ordinea scorurilor obţinute au un impact major în viaţa unei persoane. Cel mai curând, cineva poate avea o combinaţie din primele 2 drivere AT ca punctaj, dacă acestea au scoruri apropiate.
Driverul AT care are scorul cel mai mic va caracteriza în cea mai mică măsură comportamentul persoanei şi oferă un feedback util.

Exemplu:
Bărbat, 40 de ani, obţine următoarele scoruri pentru cele cinci drivere evaluate:

Fii perfect!  68
Fii puternic!  21
Grăbeşte-te!  56
Mulţumeşte-i pe ceilalţi!  34
Încearcă din greu!  19

Interpretare:
Observăm că această persoană are ca devize dominante în comportamentul său „Fii perfect!” şi „Grăbeşte-te!”. Prin urmare, este o persoană care manifestă o grijă exagerată pentru a face lucrurile fără greşală. Ideea de perfecţiune îi cere mult efort şi îi aduce multe nemulţumiri. Este o persoană exigentă cu sine şi cu ceilalţi şi, probabil, de cele mai multe ori, dezamăgită de către cei din jurul său, doarece consideră că oamenii pot face lucruri perfecte, iar dacă nu o fac înseamnă că nu depun destul efort. Coroborat cu comportamente specifice celeilalte devize din viaţa sa, această persoană este o persoană grăbită, care trăieşte într-o stare de tensiune, agitaţie interioară şi exterioară, care nu suportă frustrările atunci când îşi doreşte ceva, dramatizează situaţiile şi relaţiile din viaţa sa. Informaţiile desprinse din cunoaşterea acestei persoane în cadrul procesului terapeutic poate întregi descrierea profilului său psihologic.

Aplicabilitatea probei în procesul psihoterapeutic
În cadrul procesului terapeutic, sondarea dominanţei unuia dintre cele cinci drivere poate fi o etapă importantă pentru identificarea scenariului de viaţă specific pacientului. Administrarea acestui chestionar poate conduce la conştientizarea modelului cognitiv-comprtamental inconştient exersat de către pacient sau la întărirea convingerii existenţei sale. Conştientizarea scorurilor la care se află propriile drivere duce la o înţelegere profundă a comportamentelor personale prin prisma descrierilor tiparelor respective, dar şi la înţelegerea comportamentelor celorlalţi cu care interacţionăm.
Un alt scop al utilizării probei poate reprezenta de fapt un prim pas în procesul de modificare a măsurii în care driver-ul identificat este dominant în comportamentul pacientului. Întregul proces de schimbare terapeutică poate avea ca punct de plecare, împreună cu alte conştientizări importante pentru pacient, identificarea motto-urilor care conduc din inconştient viaţa acestuia.

Concluzie
Ca o concluzie, putem afirma că driverele influenţează într-o măsură semnificativă personalitatea, reprezentând programe inconştient „instalate” (din mediul şi prin educaţia primită în familia de origine). Transmise din starea de Părinte a Eu-lui figurilor semnificative din viaţa copilului, pentru a modela Eu-l Copilului Adaptat, driverele sunt „întipărite” şi se regăsesc sub formele comportamentelor noastre reflexe. Prin procesul psihoterapeutic, aceste tipare comportamentale disfuncţionale pot fi conştientizate şi apoi înlocuite cu conduite funcţionale, adaptative.

Bibliografie:

1. Berne, E. (2011), Analiza tranzacţională în psihoterapie, Editura Trei, Bucureşti.
2. Harris, T. A. (2011), Eu sunt OK, Tu eşti OK, Editura Trei, Bucureşti.
3. Kahler, T. (1975), Drivers—The Key to the Process Script, Transactional Analysis Journal.
4. Lassus, R. (2005), Analiza tranzacţională. O metodă revoluţionară pentru a ne cunoaşte şi a comunica mai bine, Editura Teora, București.
5. Nuţă, A. (2000), Secrete şi jocuri psihologice, Editura SPER, Bucureşti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s