PERSPSECTIVA ECOLOGICA A PSIHOTERAPIEI INTEGRATIVE

Motto:  „Dacă Omul reuşeşte să elimine Eul, va fi capabil
să asculte bătaia inimii naturii şi şoaptele ei.” (Constantin Brâncuşi)

Elena Iulia Oprița

Omul contemporan a fost întotdeauna neatent în exploatarea naturii, abuzând de cele mai multe ori de bogăţiile ei, pentru interesele sale şi ale societăţii. Activitatea economică umană a schimbat rapid atmosfera, solul şi apa de pe Pământ cu efecte dezastruoase pentru noi şi urmaşii noştri (Winter, 1996). Intervenind în procesele complexe din ecosisteme, omul a distrus ireversibil stări de echilibru în natură, precum şi valori estetice şi ştiinţifice, prin dispariţia unor specii de plante şi animale, ale căror pierderi sunt ireparabile (Berry, 1995).
Metzner (1999) subliniază că valorile noastre personale şi profesionale ar trebui să includă concepte ca sustenanţa, conservare şi restaurare a tuturor formelor de viaţă şi habitatelor pe Pământ, nu numai a oamenilor sau a unui grup de oameni.
Modul iresponsabil în care omul distruge mediul înconjurător are un impact puternic asupra psihicului uman. Natura ne hrăneşte atât fizic cât şi mental, ea ne menţine existenţa. În sens larg, omul preia din mediul înconjurător, nu numai apa, aer, hrana ci şi informaţii. Acestea sunt procesate şi „metabolizate” psihologic.
Fiinţa umană şi natură se află într-o conexiune inseparabilă, sunt două entităţi care unite formează un întreg ce oferă echilibru, stabilitate şi armonie.
Când omul afectează mediul înconjurător, afectează întregul. Orice perturbare a acestei armonii este nesănătoasă ca orice perturbare a oricărei alte nevoi umane.
Se demonstrează astfel, existenţa unei relaţii sinergice între binele omului şi al planetei, precum şi influenţa unuia asupra existenţei celuilalt.
Perspectiva antropocentristă plasează fiinţa umană în centrul Universului într-o poziţie superioară faţă de orice altceva şi cu dreptul de a domina realitatea neumană în propriul beneficiu (Garcia Notario, 2005). Este nevoie de o schimbare în modul nostru de înţelegere a psihologiei umane care să includă relaţia omului cu lumea naturală (Rosak, 1992) şi a conceptului de sine din „consumator” într-unul relaţional şi atotcuprinzător.
O altă perspectivă asupra rolului oamenilor în lume trebuie să fie inclusă în teoria şi practica psihoterapiei. Scopul este de a găsi calea prin care omul se poate conecta la lumea naturală în moduri sănătoase şi durabile atât pentru locuitorii Terrei, cât şi pentru Planetă.
O fiinţă umană matură şi sănătoasă îşi dezvoltă în mod natural o responsabilitate morală faţă de Pământ. Respectul şi iubirea de natură trebuie educată astfel încât să se dezvolte într-o conştiinţă ecologică. Omul trebuie să-şi cunoască puterea, menirea, importanţa
existenţei lui şi a misiunii cosmice pe care o are.
„Nevoile planetei sunt nevoi ale persoanei, drepturile persoanei sunt drepturi ale planetei! – T. Rozak” (Heffern, 2010)

                                                                                                                  

Bibliografie:
1. Winter D.D., 1996, Ecological Psychology: Healing the split between planet and self, New York: Harper Collins.
2. Berry T., 1995, The Viable Human, in Sessions, George, ed. Deep Ecology for the 21st Century: Readings on the Psylosophy and Practice of the New Environmentalism, 1st ed. Boston, MA: Shambhala.
3. Metzner R., 1999, Green Psychology: Transforming our Relationship to the Earth, Rochester, VT: Park Street Books.
4. Garcia Notario M., 2005, Arne Naess’s Concept of the Ecological – Self: a Way to Achieve a Healthier – Self, Proceedings 4th Global Conference – Environmental Justice and Global Citizenship: Environments, Sustainability and Technologies, 4-5 July, Oxford, England.
5. Rozak T., 1992, The Voice of the Earth: An Exploration of Ecopsychology, New York: Simon&Schuster.
6. Heffern R., 2010, Ecopsychology: Healthy planet, healthy people, National Catholic Reporter, The Independent News Sources.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s